Diferența dintre a urma pe Dumnezeu și a urma oamenii
Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:
Cel mai important aspect în urmarea lui Dumnezeu este ca totul să fie în conformitate cu cuvintele lui Dumnezeu de astăzi: indiferent dacă tu cauți pătrunderea în viață sau împlinirea voinței lui Dumnezeu, totul ar trebui să fie centrat pe cuvintele lui Dumnezeu de astăzi. Dacă ceea ce comunici și cauți nu este centrat în jurul cuvintelor lui Dumnezeu de astăzi, atunci ești străin de cuvintele lui Dumnezeu și în totalitate lipsit de lucrarea Duhului Sfânt.
din "Cunoaște lucrarea cea mai recentă a lui Dumnezeu și mergi pe urmele pașilor lui Dumnezeu" în Cuvântul Se arată în trup
Lucrarea Duhului Sfânt se schimbă de la o zi la alta, înălțându-se mai mult cu fiecare pas; dezvăluirea de mâine este chiar mai înaltă decât cea de astăzi, avansând treptat tot mai mult. Astfel este lucrarea prin care Dumnezeu îl desăvârșește pe om. Dacă omul nu poate ține pasul, atunci el poate fi lăsat în urmă oricând. Dacă omul nu are o inimă ascultătoare, atunci el nu poate urma până la sfârșit. Vechea epocă a trecut; aceasta este o epocă nouă. Iar într-o epocă nouă, trebuie făcută o nouă lucrare. În special, în epoca finală, în care omul va fi desăvârșit, Dumnezeu va face o lucrare nouă mult mai repede. Prin urmare, fără ascultare în inima sa, omului îi va fi greu să urmeze pașii lui Dumnezeu. Dumnezeu nu Se supune niciunei reguli, nici nu consideră imutabil vreun stadiu al lucrării Sale. Mai degrabă, lucrarea pe care El o face este tot mai nouă și tot mai mare. Lucrarea Sa devine din ce în ce mai practică cu fiecare pas, tot mai conformă cu nevoile actuale ale omului. Numai după ce omul experimentează acest fel de lucrare, el poate obține transformarea totală a firii sale. [...] Lucrarea făcută de Dumnezeu diferă de la o perioadă la alta. Dacă tu arăți multă ascultare într-o etapă, dar în etapa următoare o faci mai puțin sau deloc, atunci Dumnezeu te va părăsi. Dacă Îl urmezi pe Dumnezeu când El face acest pas, atunci tu trebuie să continui la fel atunci când El face următorul pas. Numai atunci te supui tu Duhului Sfânt. Din moment ce crezi în Dumnezeu, trebuie să rămâi constant în ascultarea ta. Nu poți pur și simplu să asculți atunci când vrei și să fii neascultător atunci când nu vrei. Dumnezeu nu aprobă acest fel de ascultare. Dacă nu poți ține pasul cu lucrarea cea nouă pe care Eu o împărtășesc și continui să te ții de vechile pilde, atunci cum poate să existe progres în viața ta? Lucrarea lui Dumnezeu este ca tu să te hrănești prin cuvintele Sale. Când te supui și accepți cuvintele Lui, atunci Duhul Sfânt va lucra cu siguranță în tine. Duhul Sfânt lucrează exact așa cum spun Eu. Fă cum am spus Eu și Duhul Sfânt va lucra cu promptitudine în tine.
din "Cei care se supun lui Dumnezeu cu o inimă sinceră vor fi negreșit câștigați de Dumnezeu" în Cuvântul Se arată în trup
Să nu crezi că este atât de ușor să-L urmezi pe Dumnezeu. Cheia este că trebuie să-L cunoști, trebuie să-I cunoști lucrarea și trebuie să ai voința de a îndura greutăți pentru El, să ai voința să-ți sacrifici viața pentru El și să ai voința de a fi desăvârșit de către El. Aceasta este viziunea pe care ar trebui să o ai. Nu va fi suficient dacă te gândești mereu să te bucuri de har! Să nu presupui că Dumnezeu este acolo doar pentru plăcerea oamenilor și doar ca să acorde har oamenilor. Ai crezut greșit! Dacă o persoană nu-și poate risca viața pentru a urma, dacă o persoană nu-și poate abandona toate posesiunile lumești pentru a urma, atunci acea persoană nu va fi sub nicio formă capabilă să urmeze până la sfârșit!
din "Trebuie să înțelegeți lucrarea; nu urmați confuz!" în Cuvântul Se arată în trup
Unii oameni nu se bucură de adevăr, cu atât mai puțin de judecată. În schimb, se bucură de putere și bogății; astfel de oameni sunt considerați snobi. Ei caută în lume numai acele confesiuni cu influență și pe acei pastori și învățători care vin din seminarii. În ciuda faptului că au acceptat calea adevărului, ei rămân sceptici și nu sunt capabili să se dedice cu totul. Ei vorbesc despre sacrificarea pentru Dumnezeu, dar ochii lor sunt concentrați pe marii învățători și pastori, iar Hristos este dat la o parte. Inimile lor sunt pline de faimă, bogăție și glorie. Ei nu cred deloc că un astfel de om modest este capabil să cucerească atât de mulți, că unul atât de neînsemnat este capabil să desăvârșească oameni. Ei nu cred deloc că acești nimeni aflați printre praf și grămezi de bălegar sunt oamenii aleși de Dumnezeu. Ei cred că dacă astfel de oameni ar face obiectul mântuirii lui Dumnezeu, atunci cerul și pământul s-ar întoarce cu susul în jos și toți oamenii s-ar prăpădi de râs. Ei cred că dacă Dumnezeu ar alege astfel de nimeni pentru a fi desăvârșiți, atunci acei mari oameni ar deveni Însuși Dumnezeu. Perspectivele lor sunt întinate cu necredință; într-adevăr, departe de necredință, ei sunt bestii absurde. Căci ei acordă valoare doar poziției, prestigiului și puterii; ceea ce pun ei la loc de cinste sunt grupurile mari și confesiunile. Ei nu au nici un respect față de toți cei conduși de Hristos; ei sunt simpli trădători care I-au întors spatele lui Hristos, adevărului și vieții.
Ceea ce admiri tu nu este umilința lui Hristos, ci acei falși păstori cu o reputație proeminentă. Nu iubești frumusețea sau înțelepciunea lui Hristos, ci pe acei ușuratici care se asociază cu lumea ticăloasă. Râzi de durerea lui Hristos care nu are loc unde să-Și plece capul, dar admiri acele cadavre care pun stăpânire pe jertfe și trăiesc în depravare. Nu ești dispus să suferi alături de Hristos, dar te duci cu bucurie în brațele acelor antihriști nesăbuiți, deși ei îți furnizează doar trup, doar litere și doar control. Chiar și acum inima ta încă se întoarce către ei, către reputația lor, către poziția lor în inima tuturor Satanelor, și către influența și autoritatea lor. Și, totuși, continui să păstrezi o atitudine de a te împotrivi și a refuza să accepți lucrarea lui Hristos. Acesta este motivul pentru care spun că nu ai credința recunoașterii lui Hristos. Motivul pentru care L-ai urmat până în ziua de astăzi este în totalitate pentru că ai fost forțat. În inima ta domnesc mereu multe imagini grandioase; nu poți uita fiecare cuvânt și fiecare faptă a lor, nici cuvintele și mâinile lor influente. Ei sunt, în inima voastră, întotdeauna superiori și întotdeauna eroi. Dar aceasta nu este astfel pentru Hristos Cel de astăzi. El este întotdeauna nesemnificativ în inima ta și întotdeauna nedemn de slavă. Căci este prea obișnuit, are prea puțină influență și este departe de a fi grandios.
din "Ești tu oare un adevărat credincios al lui Dumnezeu?" în Cuvântul Se arată în trup
Există oameni care sunt deseori înșelați de către cei care, în aparență, par spirituali, par nobili, par să aibă o imagine măreață. Cât despre cei care pot să discute despre slove și doctrine, cei ale căror vorbe și fapte par a fi demne de admirație, admiratorii lor nu au luat niciodată în considerare esența acțiunilor lor, nici principiile din spatele faptelor lor și nici țelurile pe care aceștia le au. Admiratorii lor nu s-au întrebat niciodată dacă acești oameni Îl ascultă cu adevărat pe Dumnezeu, nici dacă sunt sau nu oameni care se tem de Dumnezeu și se feresc de rău. Nu au deslușit niciodată esența umanității acestor oameni. În schimb, încă din prima clipă în care i-au cunoscut, puțin câte puțin, au ajuns să-i admire pe acești oameni, să-i venereze, iar, la final, acești oameni au devenit idolii lor. Chiar mai mult, în mințile anumitor oameni, idolii pe care îi venerează, despre care cred că pot să-și abandoneze familiile și locurile de muncă și să plătească prețul în aparență - acești idoli sunt cei care Îl mulțumesc pe Dumnezeu, cei care pot cu adevărat să primească un rezultat bun și o destinație bună. În mințile lor, acești idoli sunt oamenii pe care îi laudă Dumnezeu.
din "Cum să cunoaștem firea lui Dumnezeu și rezultatul lucrării Sale" în Cuvântul Se arată în trup
A-L urma pe Dumnezeu înseamnă a asculta de El în tot, a te supune tuturor rânduielilor Lui, a acţiona potrivit cuvintelor Lui şi a accepta tot ceea ce vine de la El. Dacă tu crezi în Dumnezeu, atunci ar trebui să-L urmezi; dar, fără a-şi da seama de asta, când cred în Dumnezeu, majoritatea oamenilor îi urmează pe oameni, ceea ce e atât ridicol, cât şi tragic. Strict vorbind, pe oricine urmează oamenii e cel în care ei cred. Deşi unii oameni, nominal, cred în Dumnezeu, în inimile lor nu există niciun Dumnezeu; în inimile lor, se închină conducătorilor lor. A asculta de proprii conducători şi a merge până la a nega rânduielile lui Dumnezeu reprezintă manifestarea credinţei în Dumnezeu, urmându-i, însă, pe oameni. Înainte de a fi câştigat adevărul, credinţa fiecăruia este tot atât de încurcată şi confuză. Oamenii chiar ignoră complet ce înseamnă a-L urma pe Dumnezeu şi sunt incapabili să facă diferenţa dintre a-L urma pe El şi a-i urma pe oameni. Ei cred doar că oricine spune doctrine bune sau înalte este tatăl sau mama lor; pentru ei, oricine are lapte este mama lor şi oricine are putere este tatăl lor. Într-atât de jalnici sunt ! Se poate spune că, în măsuri diferite, aceasta e starea spirituală a celor mai mulţi oameni.
Ce înseamnă a-L urma pe Dumnezeu? Şi cum pui acest lucru în practică? A-L urma pe Dumnezeu nu implică doar a te ruga Lui şi a-L slăvi; cel mai important este să mănânci şi să bei cuvintele lui Dumnezeu, să trăieşti potrivit cuvintelor lui Lui, să acţionezi potrivit adevărului, să găseşti calea către trăirea vieţii în mijlocul cuvintelor lui Dumnezu, să accepţi însărcinarea data de Dumnezeu, să-ți îndeplinești fiecare datorie cum se cuvine şi să mergi pe calea din faţa ta precum te călăuzește Duhul Sfânt. În special, în momente critice, când se abat asupra ta probleme mari, este o nevoie şi mai mare de a căuta semnificaţia lui Dumnezeu, de a avea grijă să nu fii înşelat de doctrinele omului şi de a nu cădea sub controlul nimănui. ,,Mă supun lucrului care vine de la Dumnezeu şi îl urmez, dar, dacă vine din voia omului, îl resping cu fermitate; când ceea ce este predicat de conducători sau lucrători este în conflict cu rânduielile lui Dumnezeu, atunci, categoric, Îl urmez pe Dumnezeu şi-i resping pe oameni. Dacă e în complet acord cu rânduielile şi voia lui Dumnezeu, atunci pot să ascult de el." Oamenii care practică în felul acesta sunt cei care Îl urmează pe Dumnezeu.
din părtășia celui de mai sus
Mulţi oameni cred în Dumnezeu, dar nu ştiu ce înseamnă a te supune lui Dumnezeu şi consideră că a asculta de conducătorii lor în toate lucrurile este acelaşi lucru cu a te supune lui Dumnezeu. Un astfel de punct de vedere este complet absurd pentru că sursa supunerii lor este greşită. Ei consideră că, ascultând de conducătorii lor, se supun lui Dumnezeu. A crede în Dumnezeu potrivit acestui punct de vedere este a crede în El numai cu numele; în realitate, aceşti oameni cred în oameni. [...]
Când credem în Dumnezeu, El ar trebui să deţină un loc fruntaș în inimile noastre, noi ar trebui să-I cedăm controlul Lui în toate chestiunile, să căutăm intenția lui Dumnezeu în tot, acţiunile noastre ar trebui să fie în conformitate cu cuvintele lui Dumnezeu, cu călăuzirea Duhului Sfânt şi ar trebui să ne supunem tuturor celor care vin de la Dumnezeu. Dacă asculţi de oameni, atunci asta arată că Dumnezeu nu are loc în inima ta, că doar oamenii au un loc în inima ta. Nimic nu e mai important pentru oameni decât a căuta adevărul şi a înţelege voia lui Dumnezeu. Dacă nu te concentrezi pe căutarea intenţiilor lui Dumnezeu şi pe înţelegerea voinţei Lui, atunci supunerea ta nu e una adevărată. Oricât de drepţi ar părea ei, dacă asculţi mereu de oameni, atunci, în esenţă, te supui lor - ceea ce nu este deloc acelaşi lucru cu a te supune lui Dumnezeu. De fapt, dacă aceia care cred în Dumnezeu sunt capabili să înţeleagă intenția lui Dumnezeu direct din cuvintele Lui, dacă-şi pot găsi propria cale de a practica în cuvintele Lui, dacă ei intră în comuniune cu adevărul şi îl înţeleg, în cuvintele Lui, după care îl pun în practică şi dacă, în momentul-cheie, se pot ruga mai mult, căuta călăuzirea Duhului Sfânt şi se pot supune intenţiilor Duhului Sfânt, aceasta înseamnă a te supune cu adevărat lui Dumnezeu. Cei care se supun lui Dumnezeu caută calea în cuvintele Lui, problemele lor sunt soluţionate în cuvintele lui Dumnezeu şi acţionează călăuziţi de Duhul Sfânt; aceasta înseamnă a te supune cu adevărat lui Dumnezeu. Cei care ascultă de conducătorii lor în toate cu siguranţă că s-au depărtat de Dumnezeu în inimile lor. Mai mult, nu sunt liniştiţi înaintea lui Dumnezeu, nu sunt aceia care trăiesc în faţa lui Dumnezeu şi caută adevărul, nu au nicio relaţie cu Dumnezeu, iar principiul din spatele acţiunilor lor este de a asculta de oricine spune lucruri drepte - atât timp cât este conducător, ei se vor supune. O astfel de practică este ridicolă. Ei nu au nici adevărul, nici abilitatea de a diferenţia şi pot stabili ceea ce e corect sau greşit doar potrivit concepţiilor sau minţilor lor, aşadar, cum pot ei şti dacă aceasta este în acord cu adevărul? Dacă ei cred în Dumnezeu potrivit acestor puncte de vedere, atunci, în toată viaţa lor, nu vor înţelege adevărul şi nu vor ajunge să-L cunoască pe Dumnezeu. Despre astfel de forme de credinţă se poate spune că înseamnă a crede în propria minte, că merg pe propria cale şi că nu au nicio relaţie cu Dumnezeul concret.